Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor.
Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor,
pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi
instabilitate posturală.
Tulburările legate de boala Parkinson apar cel mai adesea între 50 şi
70 ani; vârsta medie de apariţie a bolii este de 57 ani. La început,
simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe
măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident. În momentul
manifestării primelor simptome, se crede că între 60% şi 80% din
celulele din zona de control a activităţilor motorii sunt deja distruse.
Boala Parkinson are o evoluţie progresivă, iar semnele şi simptomele
se acumulează în timp. Deşi această afecţiune este potenţial
invalidantă, ea evoluează lent astfel încât majoritatea pacienţilor
beneficiază de numeroşi ani de viaţă activă după stabilirea
diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de alte afecţiuni neurologice
grave, boala Parkinson este tratabilă. Tratamentul este medicamentos şi
chirugical dar poate consta şi în implantarea unui dispozitiv pentru
stimularea creierului. La scară mondială, boala este diagnosticată la
300 000 persoane în fiecare an. Incidenţa şi prevalenţa bolii cresc
odată cu vârsta. Boala Parkinson afectează 1% din persoanele cu vârsta
peste 65 ani. Rareori, boala survine în copilărie sau adolescenţă.
Incidenţa bolii este de 1,5 ori mai mare la bărbaţi decât la femei.
Salmonela este un bacil
gram-negativ, de forma ovala care provoaca
boala diareica la oameni. Bacteriile sunt fiinte vii microscopice
care
trec din fecalele oamenilor sau ale animalelor in organismele
altor oameni
sau ale altor animale.
Familia bacteriei Salmonela
include peste 2300 de serotipuri de
bacterii unicelulare, vizibile numai la microscop.
Doua dintre aceste tipuri, Salmonella
Enteritidis si
Salmonella Typhimurium sunt cele mai frecvente si sunt
responsabile de jumatate dintre infectiile umane.
Unele dintre ele pot sa nu
provoace simptome la animale, dar sa
imbolnaveasca oamenii si invers.
De obicei, chiar daca sunt
prezente in alimente, nu le afecteaza
gustul, mirosul sau aspectul. Bacteria traieste in tractul
intestinal al
animalelor si oamenilor infectati.
Este cunoscut de peste 100 de ani
faptul ca Salmonela duce la
imbolnavire. A fost descoperita de un om de stiinta american, Dr.
Daniel
E. Salmon.
Streptococul este un gen de bacterie din familia cocilor. Datorita
diviziunilor consecutive ale celulei, in timpul inmultirii se formeaza
un lant de celule. Celulele de streptococ au forma de sfera, cu
diametrul de 0,6-1,0 micron. Nu formeaza spori. Din grupa
streptococilor fac parte atat specii patogene, cat si nepatogene.
Unele specii de streptococ poseda asa-numite proprietati hemolitice -
proprietatea de a distruge hematiile. Streptococii sunt agentii patogeni
ai erizipelului, provoaca septicemia acuta si cronica, endocardita,
anumite angine si o serie de afectiuni inflamatorii purulente (de
exemplu, meningita purulenta, osteomielita, otita).
O specie de streptococ - streptococul hemolitic - este considerat
agentul patogen al scarlatinei. Este probabil ca streptococul are un rol
si in dezvoltarea reumatismului. Cel mai raspandit microb patogen este
streptococul.
Dintre streptococii nepatogeni face parte grupa de streptococi
lactoacizi, care provoaca, de exemplu, fermentatia lactoacida. Culturile
de streptococi lactoacizi se folosesc in industria laptelui ca fermenti
pentru obtinerea smantanii, a untului.
Lacrima este o secreţie lichidă a glandele lacrimale, care se găsesc în colţul extern al ochiului şi îşi
evacuează secreţiile prin două canale. Unul se deschide în interiorul
ochiului, iar celălalt în fosele nazale
Lacrimile au rolul de a curăţa, umezi şi dezinfecta globul ocular. În
ele (ca şi în saliva) se găseşte o substanţă numită lizon, care omoară
agenţii patogeni.